Definita cuvantului scâncet
SCẤNCET, scâncete, s. n. Plâns înăbușit, slab și întretăiat (specific copiilor mici); scânceală, scâncitură, scâncit. ♦ Vaiet (de păsări, de animale); scheunat. – Scânci + suf. -et.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu scâncet
proclét (proclétă), adj. – Blestemat, afurisit. Sl. proklętŭ, din klęti „a blama, a detesta” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Byhan 314; Bărbulescu, Arhiva, XLII, 204). – Der. procleți vb. (a afurisi); triclet (var. treclet), adj. (afurisit), din sl. triklętŭ „de trei ori afurisit”; procleț(en)ie, s. f. (înv., blestem). Vezi definitia »
ÓFSET s. n. procedeu tipografic de imprimare după clișee metalice prin intermediul unui cilindru rotativ de cauciuc, pe care se imprimă imaginea clișeului. (< fr., engl. offset) Vezi definitia »
JÁLET, jalete, s. n. (Rar) Vaiet, bocet. – Jale1 + suf. -et. Vezi definitia »
BERECHÉT, (1, 2) berecheturi, s. n., (3, 4) berecheți, s. m. (Reg.) 1. S. n. Belșug, abundență. ♦ (Adverbial; sens curent) Din belșug, din abundență. 2. S. n. Noroc, prosperitate (neașteptată). 3. S. m. (Ir.) Om care aduce belșug, noroc. 4. S. m. Om șiret, mincinos, șmecher, care înșală pe alții, haimana. – Din tc. bereket. Vezi definitia »
CAVALÉT s.m. 1. Postament special pe care se așază ambarcațiile sau diferitele obiecte și instalații la bordul unei nave sau pe uscat. 2. Șipcă de lemn care se fixează provizoriu pe cofrajul plăcii unui planșeu de beton. [< it. cavalletto]. Vezi definitia »