RECTILÍNIU, -IE, rectilinii, adj. (Mat.; despre o mișcare) Care este în linie dreaptă. ◊ (Despre figuri geometrice) Care este mărginit de linii drepte. Unghi rectiliniu = unghi egal cu nouăzeci de grade. – Din fr. rectiligne. Vezi definitia »

spargániu s.m. sg. (înv.) șovar (papură, trestie, rogoz etc.). Vezi definitia »

pripuríu, pripuríe, adj. (reg.) priporos, prăpăstios, povârnit. Vezi definitia »

RECOMPENSATÓRIU, -IE adj. v. recompensator. Vezi definitia »

CRÁNIU s. n. scheletul, sistemul osos al capului. (< lat. cranium, gr. kranion, după fr. crâne) Vezi definitia »