Definita cuvantului cangur
CÁNGUR, canguri, s. m. Mamifer erbivor din Australia, cu coadă lungă și cu picioarele anterioare scurte, a cărui femelă are sub pântece o pungă unde își ține puii când sunt mici (Macropus giganteus). – Din fr. kangourou.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cangur
prápur (-re), s. n. – 1. (Înv.) Steag, stindard. – 2. Steag bisericesc. – 3. Peritoneu. – Var. prapor. Origine îndoielnică. Din sl. praporŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 286; Conev 90), cf. rus. prapor; dar istoria cuvîntului nu este clară (din ngr. φλάμβουρον, după Miklosich, Fremdw., 119, ipoteză improbabilă; din sl. peró „pană”, pariti „a zbura”, după Vasmer, II, 425, soluție puțin convingătoare). S-ar putea porni de la gr. πρατίς „diafragmă” (Diculescu, Elementele, 476), al cărui rezultat rom. *prap, ar da pl. prapuri, înv. prapure; în acest caz ar trebui să se admită că sl. este împrumut din rom. – Der. praporcic (var. prapurcic), s. m. (port-drapel), din rus. praporčik, sec. XIX, înv. Vezi definitia »
COZEUR s.m. (Franțuzism) Cel care știe să întrețină o conversație. [Pron. co-zör. / < fr. causeur]. Vezi definitia »
BRANHIOZÁUR s.m. Mic animal amfibiu fosil, asemănător cu o salamandră, care trăia în mlaștini. [Pron. -hi-o-. / < fr. branchiosaurus, cf. gr. branchia – branhie, sauros – reptilă]. Vezi definitia »
GAFEUR [-FÖR] s. m. cel care face gafe2. (< fr. gaffeur) Vezi definitia »
MERCÚR s. n. metal argintiu, foarte dens și mobil, care se prezintă în stare lichidă la temperatură obișnuită; hidrargir; argint-viu. (< fr. mercure, germ. Merkur) Vezi definitia »