toroápă (-pe), s. f. – 1. Mîrțoagă, gloabă. – 2. Încurcătură, necaz. Origine incertă. Probabil în legătură cu rus. toropitĭ „a grăbi”, cf. rut. toropa „mocăit” (Candrea). Vezi definitia »

LEUCOCHERATÓZĂ s.f. (Med.) Leucoplazie. [< fr. leucokératose]. Vezi definitia »

ETÁPĂ s.f. 1. Loc unde se opresc trupele în marș. ♦ Distanța între două opriri; distanță parcursă în timp de 24 de ore de o unitate care se deplasează în marș. 2. Interval de timp; moment, fază. 3. Porțiune a unei curse sportive. ♦ Parte dintr-o întrecere sportivă. ♦ Interval de timp în ciclul anual de antrenament. [< fr. étape]. Vezi definitia »

FUGHÉTĂ s.f. (Muz.) Fugă de proporții mai reduse, cu un caracter mai liber. [< it. fuggetta]. Vezi definitia »

CVASIPARTÍCULĂ s. f. (fiz.) particulă a cărei dimensiune atinge o zecime de micron. (< engl. quasiparticle) Vezi definitia »