Definita cuvantului spătar
SPĂTÁR2, spătari, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător la curtea domnească care purta la ceremonii sabia și buzduganul domnului, iar mai târziu avea comanda cavaleriei. ◊ Mare spătar = comandant suprem al armatei în lipsa domnului. – Din ngr. spathários.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu spătar
SUBORBITÁR, -Ă adj. (anat.) sub orbită. (după fr. sous-orbitaire) Vezi definitia »
actuar = persoana fizica înregistrata în Registrul actuarilor, specializata în evaluarea riscului prin metode statistice care, în domeniul asigurarilor, sunt folosite pentru calcularea primelor, rezervelor tehnice si a anuitatilor Vezi definitia »
meár (-re), s. n. – Taxă, tarif. Sl. mĕra „măsură”. Cuvînt înv., lipsește în dicționare; cf. în doc. de la 1766; ucenicul să dea mearul un ort starostelui. Cf. merță. Vezi definitia »
LAMINÁR, -Ă, laminari, -e, adj. Care este alcătuit din lamele sau straturi paralele. ◊ Curgere laminară = curgere a unui fluid care are loc prin deplasarea pe traiectorii paralele a straturilor componente. – Din fr. laminaire. Vezi definitia »
MOLÁR, -Ă adj. Referitor la mol. ◊ Concentrație molară = molaritate. [Cf. fr. molaire]. Vezi definitia »