PALEOTÉRIU, paleoterii, s. m. Animal mamifer fosil, erbivor, din prima jumătate a erei terțiare, asemănător cu tapirul. [Pr.: -le-o-te-riu] – Din fr. paléothérium. Vezi definitia »

LAPIDÁRIU s.n. 1. Colecție de pietre gravate sau sculptate (basoreliefuri, statui etc.); loc în care se păstrează o asemenea colecție. 2. (În evul mediu) Tratat despre pretinsele proprietăți curative sau magice ale pietrelor prețioase. [Pron. -riu, var. lapidarium s.n. / < lat. lapidarium]. Vezi definitia »

STIPÉNDIU, stipendii, s. n. (Înv.) Ajutor în bani acordat unui elev sau unui student sărac, bursă; p. gener. subvenție. – Din germ. Stipendium, lat. stipendium. Vezi definitia »

țiu, țiuri s. n. gură. Vezi definitia »

OBLIGATÓRIU, -IE adj. Care are puterea de a obliga (potrivit unei legi); obligațional. ♦ Care trebuie făcut potrivit anumitor legi, care nu este facultativ. [Pron. -riu, var. obligator, -oare adj. / cf. lat. obligatorius, fr. obligatoire]. Vezi definitia »