Definita cuvantului sublim
SUBLÍM, -Ă, sublimi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care se ridică sau se află la o mare înălțime în ierarhia valorilor (morale, estetice, intelectuale), la cel mai înalt grad de desăvârșire, de frumusețe; măreț, superb, înălțător, minunat. Sublima Poartă = guvernul sultanului în vechiul Imperiu Otoman; Poarta Otomană. 2. S. n. Forma cea mai înaltă a perfecțiunii (în estetică, artă); desăvârșire. – Din fr. sublime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sublim
sinonim cu CLARIFICATOR Vezi definitia »
MAGNANÍM, -Ă adj. mărinimos, cu suflet nobil, gene-ros. (< fr. magnanime, lat. magnanimus) Vezi definitia »
GEONÍM s. n. nume de loc. (< fr. géonyme) Vezi definitia »
ANTONÍM, antonime, s. n. Cuvânt care, considerat în raport cu altul, are sensul exact contrar. Antonimul lui „mare” este „mic”. – Fr. antonyme (< gr.). Vezi definitia »
NOBILÍSSIM s.m. (Ist.) Înalt demnitar bizantin, care urma în ierarhie după împărat. [< lat. nobilissimus]. Vezi definitia »