BABUVÍSM s. n. curent comunist utopic, inițiat de revoluționarul francez Babeuf în timpul revoluției din 1789. (<fr. babouvisme) Vezi definitia »

PURITANÍSM s. n. Numele unei secte prezbiteriene engleze care își întemeiază doctrina numai pe textul Bibliei; p. ext. rigurozitate exagerată privind respectarea preceptelor religioase și morale. – Din fr. puritanisme. Vezi definitia »

FORDÍSM s. n. sistem de organizare a muncii și de salarizare care urmărește sporirea maximă a intensității muncii prin divizarea extremă a acesteia pe operații organizate în flux continuu, pe bandă rulantă. (< fr. fordisme) Vezi definitia »

IDIOMATÍSM s.n. (Lingv.) Particularitate lingvistică proprie unui anumit idiom, unei anumite limbi. [Pron. -di-o-. / cf. fr. idiomatisme, it. idiomatismo]. Vezi definitia »

SUPRANATURALÍSM s. n. Credință în supranatural; concepție potrivit căreia ar exista fapte, forțe etc. supranaturale. – Supra- + naturalism (după fr. surnaturalisme). Vezi definitia »