VIDEOFRECVÉNȚĂ s.f. Fiecare dintre frecvențele cuprinse în spectrul semnalului de imagine al unui canal de televiziune; frecvența semnalului video în televiziune. [Pron. -de-o-. / cf. fr. vidéofréquence, germ. Videofrequenz]. Vezi definitia »

flíșcă s.f. (reg.) 1. fluier mic, cu sunet ascuțit. 2. palmă (dată cuiva repede). 3. gură-slobodă, trăncănitor. Vezi definitia »

CORIGÉNȚĂ, corigențe, s. f. Situația unui corigent; examen dat de un corigent. [Var.: corijénță s. f.] – Din corigent (după absent-absență). Vezi definitia »

AUTOBÁZĂ, autobaze, s. f. Centru de exploatare și de întreținere a unor autovehicule. [Pr.: a-u-]- Auto² + bază. Vezi definitia »

SUBSTÁNȚĂ s.f. 1. Denumire generică dată corpurilor cu compoziție și structură chimică omogenă. ♦ Materie. 2. Categorie filozofică care desemnează esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor, precum și ceea ce există de sine stătător. ♦ Substratul permanent al tuturor transformărilor. 3. (Fig.) Partea fundamentală, constitutivă a unui lucru: esență, esențial. [< fr. substance, cf. lat. substantia]. Vezi definitia »