MONOARTICULÁR, -Ă, monoarticulari, -e, adj. (Anat.) Cu o singură articulație. [Pr.: -no-ar-] – Din fr. monoarticulaire. Vezi definitia »

ADJUDECATÁR, -Ă, adjudecatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se adjudecă un bun la o licitație publică. – Cf. fr. adjudicataire. Vezi definitia »

AVATAR, avataruri Vezi definitia »

nobilitár, nobilitáră, adj. (înv.) nobiliar; (în sintagme) diplomă nobilitară = carte de boierie, carte de nemeșug. Vezi definitia »

policár (policári), s. m. – Degetul gros de la mînă. – Mr. pulicar. Lat. pollĭcāris (sec. XIX), cf. REW 6638. Părerea lui Philippide, II, 651, că acest cuvînt aparține fondului tradițional, este valabilă numai pentru mr. Vezi definitia »