Definita cuvantului casoletă
CASOLÉTĂ, casolete, s. f. 1. Vas metalic inoxidabil care servește la sterilizarea și la păstrarea sterilă a pansamentelor și a unor instrumente medicale. 2. (Franțuzism) Vas în care se ard mirodenii. – Din fr. cassolette.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu casoletă
dáltă (dắlți), s. f. – Unealtă de oțel în formă de pană tăioasă. Sl. dlato (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Lexicon, 162; Cihac, II, 91; Conev 66), cf. bg. dlato, dleto, alb. dal’të. Metateza lichidei indică un împrumut foarte vechi, probabil anterior sec. XI (Rosetti, BL, XIV, 116), fiind poate unicul termen sl. de acest gen. Berneker 208 propunea ca etimon un sl. *dolto. Cf. baltă. – Der. dăltui, vb. (a sculpta, a ciopli); dăltuitură, s. f. (dăltuire, cioplire); dăltuitor, s. m. (cioplitor). Vezi definitia »
CANÉTĂ, canete, s. f. Țeavă pe care se înfășoară firul de bătătură. – Din fr. canette. Vezi definitia »
férigă (-gi), s. f. – 1. Specie de plantă criptogamă cu frunze mari late. – 2. Plantă, Barba-caprei (Spiraea filipendula). – Var. feregă (înv.) ferece, ferice. Mr. fearică. Lat. fĭlĭcem (Pușcariu 598; DAR; Candrea-Dens., 577), cf. sard. filige. – Der. firigea, s. f. (plantă, Barba-caprei, Spiraea filipendula). Din rom. provine pol. ferecina (Candrea, Elemente, 406). Cf. feliuță. Vezi definitia »
DIALÉCTICĂ s.f. – V. dialectic (1) [DEX'98] Vezi definitia »
SPONDILÓZĂ s.f. Leziune degenerativă a coloanei vertebrale, de natură reumatică. [< fr. spondylose, cf. gr. spondylos – vertebră]. Vezi definitia »