pateu, pateuri s. n. (adol.) ficat. Vezi definitia »

vinderéu (-éi), s. m. – Șoim (Falco aesalon). Mag. vándor (sólyom) „(șoim) călător” (Cihac, II, 539; Gáldi, Dict., 98; R. Riegler, Miscell. Schuchardt, 2). Cf. vandralău. Vezi definitia »

TESTACÉU, testacee, s. n. (La pl.) Subordin de moluște al căror corp are un înveliș calcaros; (și la sg.) moluscă aparținând acestui subordin. – Din fr. testacé, lat. testaceus. Vezi definitia »

PERITENDINÉU s.n. (Anat.) Teacă conjunctivă care acoperă fibrele tendoanelor. [< fr. péritendineum]. Vezi definitia »

Procedeu in arta plastica. Legat de notiunea monotip. Vezi definitia »