Definita cuvantului țintuit
ȚINTUÍT, -Ă, țintuiți, -te, adj. 1. Bătut, prins în cuie sau în ținte; (despre încălțăminte) cu ținte pe talpă. ♦ Fig. Nemișcat, înțepenit, pironit (din cauza unei stări sufletești sau a unei emoții puternice). 2. Împodobit cu ținte, țintat; p. ext. împodobit cu pietre scumpe. – V. țintui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țintuit
PIROFILÍT s. n. (Min.) este un mineral secundar (Al2Si4O10(OH)2) din grupa filosilicaților, destul de moale cu un număr de doar 3 pe scara Mohs și a fost format prin sedimentare acum 2,8 miliarde de ani. Pe de altă parte globurile, care au o structură fibroasă pe dinăuntru cu o carcasă sferică în jurul acesteia, sunt foarte dure și nu pot fi zgâriate, nici chiar de oțel. Vezi definitia »
CUMPĂNÍT, -Ă, cumpăniți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Chibzuit, echilibrat, măsurat. – V. cumpăni. Vezi definitia »
POICHILOCÍT s. n. globulă roșie cu aspect piriform, în unele anemii. (< fr. poïkilocyte) Vezi definitia »
XILOLÍT, xilolite, s. n. Amestec de rumeguș de lemn și clorură de magneziu, colorat cu pigmenți minerali, folosit mai ales la fabricarea cabinelor de nave. [Pl. și: xilolituri] – Din germ. Xylolith. Vezi definitia »
COPROLÍT s.m. Fosfat natural de calciu, provenit din pietrificarea excrementelor animalelor fosile, folosit ca îngrășământ în agricultură. ♦ Calcul (s.m. [în DN]) fecal. ♦ Excrement fosil. [Pl. -iți, (s.n.) -te. / < fr. coprolithe, cf. gr. kopros – excrement, lithos – piatră]. Vezi definitia »