Definita cuvantului mărgini
MĂRGINÍ, mărginesc, vb. IV. 1. Tranz. A forma limitele, marginile unui lucru, unei suprafețe etc., a contura un lucru, o suprafață, a încadra, a delimita. ♦ A stabili anumite limite. ♦ Refl. recipr. A se învecina cu..., a avea hotar comun cu... 2. Tranz. și refl. A (se) limita, a (se) reduce, a (se) restrânge, a (se) rezuma. 3. Tranz. (Înv.) A ține sub pază, a fixa cuiva domiciliu forțat; a închide. – Din margine.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mărgini
BATRACIÉNI s. m. pl. Amfibieni. (<fr. batraciens) Vezi definitia »
CETĂȚENI com. în jud. Argeș, pe Dîmbovița; 3.195 loc. (1991). Filatură de lînă cardată. Davă geto-dacică (sec. 2 î.Hr.-1 d. Hr.), avînd important rol comercial cu așezările din Transilvania. Schitul Negru Vodă, cu o biserică săpată în stîncă (c. sec. 14) și construcții anexe din sec. 19. Vezi definitia »
BĂLĂBĂNÍ, bălăbănesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) mișca într-o parte și într-alta; a (se) legăna, a (se) clătina. A ieșit în ogradă cu clopotul cel mare și a prins a-l bălăbăni (SADOVEANU). 2. Refl. Fig. A se trudi, a se lupta cu cineva sau cu ceva; a se certa, a se ciorovăi. Cât s-a bălăbănit mama cu tata din pricina mea, tot pe-a mamei a rămas (CREANGĂ). Vezi definitia »
răpótini s.m. pl. (înv.) 1. sărbătoare țărănescă ce cade a treia marți după Paști. 2. turte făcute cu acest prilej. Vezi definitia »
ȚOCNÍ, țocnesc, vb. IV. Tranz. (Despre păsări) A lovi cu ciocul; (despre animale) a mușca. Vezi definitia »