ETIMOLOGÍSM s.n. Tendință de a reforma limba literară, apropiind forma actuală de o formă a ei mai veche, pretinsă a fi mai corectă; ortografie etimologică. [< fr. étymologisme]. Vezi definitia »

POMPIERÍSM s. n. manieră a artiștilor și literaților denumiți „pompieri”; stil afectat, pompos. (< fr. pompiérisme) Vezi definitia »

DONCHIHOTÍSM s. n. purtare extravagantă a unui om care urmărește scopuri irealizabile, pentru care desfășoară un eroism steril, în luptă cu obstacole imaginare. (< fr. donquichottisme) Vezi definitia »

CHILIÁSM s. n. (Fil.) Milenarism. [Pr.: -li-asm] – Din fr. chiliasme. Vezi definitia »

NAZÍSM s.n. Doctrină politică a fascismului german fundată de Hitler, profund antiumană, care, susținând superioritatea rasei ariene, al cărei reprezentant „pur” ar fi poporul german, încerca să justifice violența, rasismul, genocidul, războaiele de cotropire; național-socialism. V. fascism. [< fr. nazisme, germ. Nazismus]. Vezi definitia »