Definita cuvantului duhni
DUHNÍ, duhnesc, vb. IV. Intranz. 1. A răspândi un miros urât și greu; a mirosi urât, a puți, a duhori. 2. (Rar; despre vânt) A sufla (cu putere), a răbufni, a bufni. ♦ Fig. A șopti, a sufla cuiva la ureche în mod neplăcut. – Din sl. duhnonti.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu duhni
ALBINÍ, albinesc, vb. IV. Tranz. A da la iveală. – Din alb2. Vezi definitia »
FLENCĂNÍ, flencănesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A vorbi multe și fără rost; a trăncăni. – Fleancă + suf. -ăni. Vezi definitia »
ALTINI, Eustatie (1772-1815), pictor român. A studiat la Viena. Stabilit la Iași în 1802, a întemeiat aici o școală de pictură de factură academică. Ansambluri de pictură religioasă și remarcabile portrete („Portret de femeie”). Vezi definitia »
țicní (-nésc, -ít), vb. – 1. A sparge un obiect de ceramică sau de sticlă. – 2. (Refl.) A bate cîmpii, a-și pierde mințile. – Var. Mold. țîcni. Creație expresivă, care imită zgomotul bătăii ușoare, cf. țac, cu suf. tot expresiv -ni. – Der. țicneală, s. f. (nebunie, rătăcire). Țicni este față de tic, ca țăcăni față de țac. Țicnitoare, s. f. (Banat, pasăre, Picus maior), cf. ciocănitoare. Vezi definitia »
BÎLTENI, com. în jud. Gorj, pe Jiu; 7.544 loc. (1991). Expl. de petrol. Mat. de constr. Vezi definitia »