primeálă, priméli și priméle, s.f. (înv.) 1. primire ospitalieră. 2. prinos, ofrandă. 3. (reg.) acces de furie, de nebunie (cu convulsii). Vezi definitia »

condíncă, condínci, s.f. (reg.) 1. rotilele plugului. 2. teleguță, teleagă. Vezi definitia »

CLÁCĂ, clăci, s. f. 1. Formă caracteristică a rentei feudale, constând din munca gratuită pe care țăranul, fără pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moșie. ◊ Expr. Lucru de clacă = lucru făcut fără tragere de inimă, de mântuială, prost. 2. Muncă colectivă benevolă prestată de țărani pentru a se ajuta unii pe alții și care adesea este însoțită ori urmată de o mică petrecere, de glume, povestiri etc. ◊ Expr. Vorbă de clacă = vorbă inutilă sau neserioasă; flecăreală. – Din bg. tlaka. Vezi definitia »

CEZARIÁNĂ, cezariene, s. f. (Și adjectival) Intervenție chirurgicală în regiunea abdominală, care constă în extragerea fătului viu prin deschiderea uterului, în cazuri de naștere dificilă; cezarotomie. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. césarienne. Vezi definitia »

COBALAMÍNĂ s.f. Vitamina B₁₂. [< germ. Kobalamin]. Vezi definitia »