FUSTIȘOÁRĂ, fustișoare, s. f. Diminutiv al lui fustă; fustiță. – Fustă + suf. -ișoară. Vezi definitia »

FERÚRĂ s. f. piesă metalică pentru consolidarea elementelor unei construcții. (< fr. ferrure) Vezi definitia »

ELECTROCAÚSTICĂ s. f. metodă de tratament prin cauterizare electrică. (< fr. électrocaustique) Vezi definitia »

sâdéșcă, sâdéști, s.f. (reg.) 1. instrument rudimentar de vânturat grăunțele; vântureșcă. 2. (în forma: sideșcă) căuș de metal folosit la moară. 3. (în forma: sudeșcă) lingură de metal sau de lemn. Vezi definitia »

EBONÍTĂ, ebonite, s. f. Material plastic obținut de obicei prin vulcanizarea cauciucului cu sulf și având, pentru proprietățile sale electroizolante și anticorosive, numeroase întrebuințări în industrie. [Var.: ebonít s. n.] – Din fr. ébonite. Vezi definitia »