CREÁNȚĂ, creanțe, s. f. Dreptul creditorului de a pretinde de la debitor să dea, să facă sau să nu facă ceva; (concr.) act care stabilește acest drept. [Pr.: cre-an-] – Din fr. créance. Vezi definitia »

SEMIVÓLTĂ, semivolte, s. f. Jumătate de voltă. – Semi- + voltă (după fr. demi-volte). Vezi definitia »

CVÍNTĂ, cvinte, s. f. 1. (Muz.) Intervalul dintre cinci note consecutive. 2. (La scrimă) A cincea dintre cele opt poziții principale de apărare. 3. Formație de cinci cărți consecutive, de aceeași culoare, la jocul de cărți. 4. (În forma chintă) Acces prelungit de tuse violentă. [Var.: chíntă s. f.] – Din it. quinta, fr. quinte. Vezi definitia »

OSTEOCÍTĂ s.f. (Biol.) Celulă matură a oaselor. [Var. (și după alte surse) osteocit s.n. / < fr. ostéocyte, cf. gr. osteon – os, kytos – celulă]. Vezi definitia »

gúdă s.f. (reg.) 1. cățea. 2. grijă. 3. vătaful flăcăilor în noaptea de Crăciun. Vezi definitia »