Definita cuvantului probatoriu
PROBATÓRIU, -IE, probatorii, s. n. adj. 1. S. n. Procedură de culegere a probelor (1) în justiție; totalitatea probelor adunate și prezentate într-un litigiu. 2. Adj. Probator. – Din lat. probatorium.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu probatoriu
ILUZÓRIU, -IE adj. inexistent; nereal; amăgitor; irealizabil; iluziv, iluzoric. (< fr. illusoire, lat. illusorius) Vezi definitia »
ROZÁRIU s.n. Culegere de rugăciuni pentru fecioara Maria. [Pron. -riu. / < lat.bis. rosarium, cf. it. rosario, fr. rosaire]. Vezi definitia »
ivilichíu, ivilichíe, adj. (înv.) subțire și înalt; zvelt. Vezi definitia »
îmbadíu, -íe, adj. (înv.) bun, frumos. Vezi definitia »
ELÓGIU, elogii, s. n. Discurs prin care este preamărit cineva; laudă deosebită adusă cuiva, apreciere foarte favorabilă. – Din fr. éloge, it. elogio. Vezi definitia »