Definita cuvantului consorțiu
CONSÓRȚIU s.n. I. Participare la domnie în vechea Romă. II. 1. Formă a monopolurilor capitaliste constând în asocierea unor bănci mari sau a unor societăți comerciale pentru efectuarea în comun a unor operații financiare. 2. (Biol.) Ansamblu de organisme legate prin activitatea lor vitală. [Pron. -țiu. / < fr., lat. consortium, cf. germ. Konsortium].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu consorțiu
SOLSTÍȚIU, solstiții, s. n. Fiecare dintre cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare înălțime față de ecuator; datele calendaristice corespunzătoare acestor momente (21 iunie și 22 decembrie), marcând ziua cea mai lungă sau cea mai scurtă din an. – Din lat. solstitium, fr. solstice. Vezi definitia »
CUPROALUMÍNIU s. n. aliaj de cupru și aluminiu. (< fr. cupro-aluminium) Vezi definitia »
zbanghíu (pop., fam.) adj. m., f. zbanghíe; pl. m. și f. zbanghíi Vezi definitia »
saigíu (saigíi), s. m. – 1. Geambaș, furnizor de oi pentru sultan. – 2. (Dobr.) Tînăr care umblă din casă în casă în ajunul zilei de Sfîntul Dumitru. – Var. sa(i)egiu, saingiu. Tc. sayici (Șeineanu, II, 307). – Der. saigi, vb. (a îndeplini funcția de saigiu); saigie, s. f. (slujba de saigiu). Vezi definitia »
CIORBAGÍU1, ciorbagii, s. m. 1. Ofițer de ieniceri; comandant al unui regiment de ieniceri. 2. (Înv.) Primar rural (turc). – Din tc. çorbacı. Vezi definitia »