Definita cuvantului curtină
CURTÍNĂ s.f. 1. Fiecare dintre părțile care alcătuiau blazonul mantiei regale (în Franța). 2. Zid care unește flancurile a două turnuri sau bastioane. 3. Masiv de arbori sau arbuști din cuprinsul unui spațiu verde, constituit dintr-o singură specie. [< fr. courtine].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu curtină
VĂCĂRÍȚĂ, văcărițe, s. f. Femeie care duce la păscut și păzește vacile; văcăreasă. – Văcar + suf. -iță. Vezi definitia »
BĂRCÚȚĂ, bărcuțe, s. f. Diminutiv al lui barcă. - Barcă + suf. -uță. Vezi definitia »
MEDULÍTĂ s. f. inflamație a măduvei osoase. (< fr. médullite) Vezi definitia »
BORDÚRĂ, borduri, s. f. Fâșie, bandă sau dungă aplicată ca podoabă pe marginea unui obiect. ♦ Margine a unui lucru, făcută de obicei dintr-un material mai rezistent. Bordura trotuarului. – Fr. bordure. Vezi definitia »
CLORETÓNĂ s. f. alcool, hipnotic și anestezic local. (< fr. chlorétonne) Vezi definitia »