ALTOSTRÁTUS s. m. Formație de nori situată la o altitudine medie de 6000 m, care se prezintă ca un strat dens și uniform, de culoare cenușie sau albăstruie, cu aspect fibros sau ușor striat. – Din fr. altostratus. Vezi definitia »

HINDÚS, -Ă adj., s. m. f. 1. indian² (I, 1). 2. hinduist. (< fr. hindou) Vezi definitia »

MÁLLUS s.n. (Ist.) Adunare a oamenilor liberi la vechii franci. [< fr. mallus]. Vezi definitia »

PÁPUS s.n. Aglomerație de perișori la extremitatea superioară a fructului ajuns la maturitate. [Pl. -suri. / < lat. pappus]. Vezi definitia »

RÁDIUS s. n. os lung care, împreună cu cubitusul, formează scheletul antebrațului. (< lat., fr. radius) Vezi definitia »