POLIGENÍE s. f. poligenism. (< fr. polygénie) Vezi definitia »

ASTRONOMÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul aștrilor și cu legile mișcării lor. – Fr. astronomie (lat. lit. astronomia). Vezi definitia »

ORATORÍE s. f. Arta de a compune și de a rosti discursuri; arta de a vorbi în public; elocvență, retorică, oratorism. – Din lat. oratoria. Cf. it. oratoria. Vezi definitia »

PÁTRIE s. f. 1. țara unde s-a născut și trăiește cineva; loc de baștină; pământ natal. 2. loc de origine a unei idei, a unei științe, arte etc. 3. loc, climat propice dezvoltării cuiva sau a ceva. (< lat. patria, fr. patrie) Vezi definitia »

PSEUDOCREÁȚIE s. f. creație falsă, fără valoare. (< pseudo- + creație) Vezi definitia »