BIOLUMINESCÉNȚĂ s. f. Proprietatea unor ființe vii de a emite lumină. [Pr.: bi-o-] – Din fr. bioluminescence. Vezi definitia »

HIPSOFÍLĂ s.f. (Bot.) Frunză modificată din regiunea florii sau a inflorescenței, care participă la formarea embrionului. [Cf. fr. hypsophile, it. ipsofillo < gr. hypsos – înălțime, phyllon – frunză]. Vezi definitia »

emblemă, embleme s. f. (deț.) numărul sub care este înregistrat un deținut în penitenciar. Vezi definitia »

CHEMOREZISTÉNȚĂ, chemorezistențe, s. f. (Med.) Chimiorezistență. – Din germ. Chemoresistenz. Vezi definitia »

LIZÍNĂ, lizine, s. f. Aminoacid principal cu înalte calități nutritive, conținut în cantități variabile în majoritatea proteinelor vegetale și animale. – Din fr. lysine. Vezi definitia »