VOLTIJÓR s. m. 1. acrobat călăreț care execută voltije. 2. cal dresat pentru exerciții de voltijă. (< fr. voltigeur) Vezi definitia »

LUSTRUITÓR, -OÁRE, lustruitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care efectuează operația de lustruire. 2. S. n. Instrument confecționat din oțel sau din bronz cromat, cu mâner de lemn, care servește în legatorie la lustruirea legăturilor de piele. [Pr.: -tru-i-] – Lustrui + suf. -tor. Vezi definitia »

REALIZATÓR, -OÁRE, realizatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care realizează, care înfăptuiește ceva; înfăptuitor. [Pr.: re-a-] – Din fr. réalisateur. Vezi definitia »

polizor, polizoare s. n. (intl.) anchetă. Vezi definitia »

FREZÓR¹, frezoare, s. n. Freză¹(1). – Din fr. fraisoir. Vezi definitia »