Definita cuvantului rectificativ
RECTIFICATÍV, -Ă adj. (Rar) Rectificator. [Cf. fr. rectificatif].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rectificativ
COROSÍV adj. 1. (despre substanțe) care provoacă o coroziune. 2. (fig.) mușcător, usturător. (< fr. corrosif, lat. corrosivus) Vezi definitia »
INFINITÍV s.n. (adesea adj.) Modul nepersonal care denumește acțiunea exprimată de verb. [Cf. lat. infinitivus, fr. infinitif]. Vezi definitia »
ANTISICATÍV s. m. substanță care reduce capacitatea de uscare a unui lichid. (< fr. antisiccatif) Vezi definitia »
JUSTIFICATÍV, -Ă adj. Care servește pentru justificare; justificator. [Cf. fr. justificatif]. Vezi definitia »
EMISÍV, -Ă, emisivi, -e, adj. Referitor la emisiune; care are proprietatea de a emite (radiații, lumină); emițător (1). – Din fr. émissif. Vezi definitia »