CARDÓN s. m. plantă erbacee de grădină, cu flori roșii-violacee, comestibile. (< fr. cardon) Vezi definitia »

ȘAPERÓN s. n. 1. capișon care acoperea capul și gâtul până la umeri, purtat de bărbați și femei în evul mediu. 2. (fig.) femeie în vârstă care întovărășește în lume o fată sau o femeie tânără. (< fr. chaperon) Vezi definitia »

PLONJÓN s. n. faptul de a se arunca sau a cădea în apă. ◊ salt practicat în fotbal, handbal, volei de către portar pentru prinderea mingii. (< fr. plongeon) Vezi definitia »

CHIMION s.m. 1. Plantă umbeliferă bi- sau plurianuală, spontană sau cultivată, ale cărei semințe aromatice se întrebuințează în medicină, iar în bucătăria europeană drept condiment; pop. chimen, chimion-de-câmp, chimion sălbatic (Carum carvi). 2. Plantă umbeliferă anuală ale cărei semințe aromatice curbate (albe, maronii sau negre), mai mari și mai amare decât ale chimionului autohton, sunt folosite drept condiment în bucătăria orientală (mai ales chimion alb) și în cea occidentală, în special în amestecuri de condimente, pentru fabricarea lichiorului, precum și în farmacie; (comercial) chimion amar (Cuminum cyminum). Vezi definitia »

BARBIȘÓN s.n. Bărbuță ascuțită; cioc. [< fr. barbichon]. Vezi definitia »