cerestuí, cerestuiésc, vb. IV (reg.) a ferestrui. Vezi definitia »

BUBUÍ, pers. 3 búbuie, vb. IV. Intranz. (Despre tunete; p. ext. despre arme de foc sau alte surse de zgomot) A produce un zgomot înfundat și puternic, adesea repetat (prin ecou) la intervale scurte. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

făgătúi, făgătúi, s.m. (reg.) fag mic, tânăr; făgueci, făgui, făgulean, făguleț, făguț, făgău. Vezi definitia »

feleluí (felăluí), feleluiésc (felăluiésc), vb. IV (reg.) 1. a răspunde (cuiva). 2. a răspunde (de ceva). Vezi definitia »

scuțuí, pers. 3 sg. scúțuie, vb. IV refl. (reg.) a se înscorțoșa. Vezi definitia »