BULGÚR s. n. (Reg.) Grâu măcinat mare, râșnit sau pisat; crupe de grâu. ♦ Mâncare gătită din acest grâu. – Din tc. bulgur. Vezi definitia »

DELEÁTUR s.n. Semn de corectură prin care se arată că trebuie să se suprime o literă, un cuvânt etc. [Pron. -le-a-. / < fr., lat. deleatur]. Vezi definitia »

AUR baibă, bulgăr, cham, goldeanu, roșeață, somnacai, sumocai, șumracai. Vezi definitia »

colúr, colúre, s.n. (înv.) săgeata morii de vânt. Vezi definitia »

BÓUR (lat. bubalus) s. m. 1. Specie de bovid sălbatic dispărut, socotit strămoșul vitelor mari cornute; bou sur (Bos primigenius). Ultimele exemplare au existat pînă în sec. 17 în România, Polonia și N Rusiei. 2. Vechea stemă a Moldovei, reprezentînd un cap de bour (1). 3. (Înv.) Fier (înroșit) cu care se însemnau vitele, răufăcătorii etc. Vezi definitia »