Definita cuvantului autocombină
AUTOCOMBÍNĂ s.f. Combină autopropulsată. [< auto2- + combină].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu autocombină
GORNICEÁSĂ, gornicese, s. f. (Înv. și reg.) Nevasta gornicului (1). – Din gornic + suf. -easă. Vezi definitia »
MĂSELUȚĂ, măseluțe, s. f. Diminutiv al lui măsea. – Măsele (pl. lui măsea) + suf. -uță. Vezi definitia »
CHILIÚȚĂ, chiliuțe, s. f. Chilioară. [Pr.: -li-u-] – Chilie + suf. -ură. Vezi definitia »
sélbă (-be), s. f. – Pădure tînără. – Var. silvă. It. selva. Cultism din epoca romantică, fără întrebuințare. Var., direct din lat. – Der. silvic, adj.; silvic, s. m.; silvicultură, s. f., din fr.; silvicultor, s. m., din fr. Vezi definitia »
stârpeálă, stârpéli, s.f. (reg.; la vite) avort. Vezi definitia »