AGRÍCOL, -Ă, agricoli, -e, adj. 1. Care ține de agricultură, care se referă la agricultură; folosit în agricultură. ◊ Campanie agricolă = perioadă de intensificare a muncilor agricole legată de un anumit anotimp. Inventar agricol = totalitatea uneltelor întrebuințate la muncile agricole. 2. (Despre oameni) Care se ocupă cu agricultura. Mecanic agricol. 3. (Despre o regiune, o țară) Care își sprijină economia în special pe agricultură. – Fr. agricole. Vezi definitia »

ATÓL, atoli, s. m. Insulă în formă de inel formată, în mările calde, din resturi de corali. – Fr. atoll. Vezi definitia »

VINÍCOL, -Ă, vinicoli, -e, adj. Privitor la vii și la producția vinului, care aparține viilor și producției de vinuri. – Din fr. vinicole, it. vinicolo. Vezi definitia »

sol (-li), s. m. – Trimis, mesager, ambasador. Sl. sŭlŭ, solŭ (Cihac, II, 353), Cf. slov. sol. – Der. soli, vb. (înv., a trimite, a comunica); solie, s. f. (trimitere, misiune; mesaj); solitor, s. m. (înv., parlamentar, trimis, delegat). Vezi definitia »

RĂSCÓL, răscoale, s. n. I. 1. Bară de lemn prevăzută la capete cu câte o gaură în care intră carâmbii de sus ai loitrelor carului. ◊ Expr. A lega pe cineva în răscol = a pune (pe cineva) în obezi. 2. Ispol. II. (Pop.) Separare a oilor, toamna, la desfacerea stânii, pe fiecare proprietar în parte. ♦ (Concr.) Dispozitiv de scânduri folosit pentru a separa oile. – Din sl. raskolŭ. Vezi definitia »