HORMONOGENÉZĂ s.f. Sinteză a hormonilor în organism; hormonopoieză. [< fr. hormonogenèse]. Vezi definitia »

ROCOÍNĂ s. f. v. răcovină. Vezi definitia »

CELÚLĂ s. f. 1. element constitutiv fundamental al materiei vii, alcătuit din membrană, citoplasmă și nucleu. 2. cea mai mică unitate muzicală, care intră în alcătuirea motivului. 3. unitate organizatorică de bază în unele partide comuniste și muncitorești. 4. fiecare dintre cămăruțele unui fagure de albine. 5. încăpere strâmtă în închisori, pentru detențiunea izolată a celor închiși. 6. ansamblu format din fuzelajul, aripile și ampenajele unui avion. 7. formație de zbor din două avioane de luptă 8. (tehn.) compartiment al unui dispozitiv, din unul sau mai multe elemente egale. (< fr. cellule, lat. cellula) Vezi definitia »

TANGERÍNĂ, tangerine, s.f. Fruct citric (Citrus reticulata), asemănător cu mandarina, dar de culoare roșie, a cărui coajă se desprinde foarte ușor; miezul se desface în felii ca la mandarină, dar are pulpa mai zemoasă și mai puține semințe, fiind de aceea preferat în gastronomie; din fr., engl. tangerine. Vezi definitia »

ADIACÉNȚĂ s. f. 1. alăturare, vecinătate. 2. (mat.) calitate a unghiurilor adiacente. (< it. adiacenza) Vezi definitia »