BUTONIÉRĂ, butoniere, s. f. Tăietură mică într-o stofă, într-o pânză etc., ale cărei margini sunt bine întărite (și în care se încheie un nasture); p. ext. parte a reverului unde se înfige o floare, o insignă etc. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. boutonnière. Vezi definitia »

NOÉTICĂ s.f. Studiul gândirii; gnoseologie; (rar) epistemologie. [Pron. no-e-. / < germ. Noetik]. Vezi definitia »

GORNICEÁSĂ, gornicese, s. f. (Înv. și reg.) Nevasta gornicului (1). – Din gornic + suf. -easă. Vezi definitia »

OVRÉICĂ, ovreice, s. f. (Înv. și reg.) Evreică. – Ovrei + suf. -că. Vezi definitia »

RETÍNĂ s. f. membrană internă, nervoasă, a ochiului, sensibilă la lumină, pe care se formează imaginea vizuală. (< fr. rétine) Vezi definitia »