DEMULGATÓR s. n. substanță care determină separarea unei emulsii stabile. (< germ. Demulgator) Vezi definitia »

deșertul păduchilor expr. (glum.) chelie. Vezi definitia »

CLAMIDOSPÓR s. m. spor asexuat, de rezistență, cu membrana îngroșată și cu citoplasma densă, la ascomicete și ustilaginale. (< fr. chlamydospore) Vezi definitia »

LĂSĂTÓR, -OÁRE, lăsători, -oare, adj. Care lasă, care amână treburile de azi pe mâine, care își neglijează îndatoririle. – Lăsa + suf. -ător. Vezi definitia »

nor (nóri), s. m. – Masă de vapori, de picături de lichid, de fum etc. aflate în suspensie în atmosferă. – Var. (Mold.) nour, (Olt.) noor, (Banat) nuor, nuvăr, (înv.) nuar. – Mr. nior, năur, megl. nor, istr. n(u)or. Lat. nūbĭlus (Pușcariu 1189; Candrea-Dens., 1240; REW 5975), cf. it. nuvolo, prov. nivol, cat. nuvol, sp. (nube), astur. nublo. Baza *nibulum (Pascu, Beiträge, 18) nu pare necesară. Conservarea lui ou, oo în var. se datorează, poate, prezența lui r (Graur, BL, III, 53). – Der. no(u)ros, adj. (înnorat); (î)no(u)ra, vb. (a se acoperi cu nori); nourată, s. f. (oaie cu lînă gri). Vezi definitia »