SMOC, smocuri, s. n. 1. Mănunchi de păr sau de pene pe care îl au unele animale pe urechi, pe cap, la coadă etc. 2. Cantitate de fire (de păr, de lână, de iarbă etc.) care se poate prinde sau smulge deodată cu mâna sau (de către animale) cu gura. – Cf. scr. smotak. Vezi definitia »

joc de origine chineza, inrudit cu dominoul si jocul de remi, introdus in Occident in 1920, si care se joaca, de regula, in patru, cu 144 de piese din lemn, os sau fildes(numite pietre) Vezi definitia »

potróc² s.n. (reg.; în expr.) a băga în potroc = a ascunde ceva bine (spre a nu fi găsit). Vezi definitia »

motântoc, -oacă, motântoci, -oace adj. încet, bleg, lipsit de energie. Vezi definitia »

BARÓC, -Ă adj. Stil baroc (și s.n.) = stil artistic predominant în sec. XVII-XVIII, care se caracterizează prin ornamentație excesivă, neregularitatea liniilor și prin monumentalitatea construcțiilor (în arhitectură), contururi agitate (în sculptură), prin folosirea largă a tehnicii clarobscurului, compoziții în diagonală sau în vârtej (în pictură), dramatism interior și o anumită bizarerie și îndrăzneală a metaforei (în muzică și poezie). ♦ Stilul de la sfârșitul perioadelor clasice, în care forma se dezvoltă în dauna conținutului. ♦ (p. ext.) Stil încărcat, retoric, excesiv de ornamentat. [< it. baròcco, fr. baroque, cf. port. barocco – perlă de formă neregulată]. Vezi definitia »