șovâlcăiálă, șovâlcăiéli, s.f. (reg. și fam.) 1. șchiopătare. 2. (în forma: șovâlcâială) fâlfâire. Vezi definitia »

CRÓNICĂ s. f. 1. scriere în care sunt consemnate strict cronologic evenimente din viața unui popor; letopiseț, anale. ◊ (p. ext.) gen de roman conceput ca un document de epocă, în sensul de istorie a moravurilor, de obicei contemporane autorului. 2. articol de ziar sau de revistă care comentează evenimentele la ordinea zilei. ♦ ~ literară = analiză a fenomenului literar în care se exprimă judecăți de valoare. 3. comentariu răutăcios în legătură cu viața cuiva. (< fr. chronique, lat. chronica) Vezi definitia »

POGĂCIOÁRĂ, pogăcioare, s. f. (Reg.) Pogăcea. – Pogace + suf. -ioară. Vezi definitia »

DIAGONÁLĂ s.f. Dreaptă care unește vârfurile opuse ale unui poligon, ale unui poliedru; (curent) bară, grindă etc. pusă în curmeziș. ♦ (Mil.) Curea purtată de-a curmezișul pieptului. ♦ Linie de cale ferată care întretaie oblic mai multe linii paralele ale unei stații. [< fr. diagonale]. Vezi definitia »

NEGHINÚȚĂ, neghinuțe, s. f. Neghiniță. – Neghină + suf. -uță. Vezi definitia »