MELAFÍR, melafire, s. n. Rocă magmatică vulcanică de tipul bazaltului. – Din fr. mélaphyre. Vezi definitia »

VATÍR, vatiruri, s. n. Țesătură de bumbac, de in sau de cânepă, foarte apretată, folosită pentru întăriri la haine (bărbătești). – Din germ. Wattier[leinen]. Vezi definitia »

mir s. n. – Lume, societate (în opoziție cu viața monahală). Sl. mirŭ (Cihac, II, 197; Tiktin; Conev 86). – Der. mirean, adj. (lumesc, de societate; s. m., laic), din sl. mirĕninŭ; mirenesc, adj. (de lume); mirenie, s. f. (lume, statut de laic). Vezi definitia »

TRIUMVÍR s. m. fiecare dintre cei trei membri ai unui triumvirat. (< lat., fr. triumvir) Vezi definitia »

ABUKIR [Abū Qῑr], localit. în Egipt, la NE de Alexandria. În apropierea ei au avut loc cîteva bătălii: la 1 august 1798, flota engleză, comandată de amiralul Nelson, a distrus flota franceză, comandată de amiralul Brueys; la 24-25 iul. 1799 Napoleon Bonaparte i-a învins pe otomani, iar la 8 martie 1801 armata franceză din Egipt a fost înfrîntă de cea engleză. Vezi definitia »