TÉRBIU s. n. element chimic metalic din grupa lantanidelor. (< fr. terbium) Vezi definitia »

RALÍU s. n. 1. competiție automobilistică de regularitate și rezistență, pe un parcurs lung, constând uneori și din probe speciale. 2. (p. ext.) concurs (de cunoștințe etc.). (< fr. rallye) Vezi definitia »

MARFAGÍU, marfagii, s. m. (Înv. și reg.) Negustor ambulant. – Marfă + suf. -agiu. Vezi definitia »

MAGISTÉRIU s. n. 1. stagiu de trei ani după obținerea licenței în teologie, echivalent cu doctoratul. 2. formă de învățământ superior în Italia care conferă un titlu universitar în litere și pedagogie, valabil pentru învățământul mediu. 3. (fig.) autoritate. (< lat. magisterium, fr. magistère) Vezi definitia »

AZURÍU, -ÍE, azurii, adj. (Adesea substantivat) Albastru-deschis. – Din azur + suf. -iu. Vezi definitia »