ANTINOMÍSM s.n. (Fil.) 1. Tendință de negare a legilor sau legității. 2. Diminuare a unor legi tradiționale. [< germ. Antinomismus]. Vezi definitia »

NEOPLÁSM, neoplasme, s. n. Formă de cancer caracterizată prin invazia țesuturilor învecinate, recidivă după o intervenție chirurgicală; p. gener. cancer. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néoplasme. Vezi definitia »

MITRIDATÍSM s. n. (Med.) Imunitate la otrăvuri obținută prin deprinderea de a consuma doze crescânde din otrăvurile respective. – Din fr. mithridatisme, engl. mithridatism. Vezi definitia »

EXOTÍSM s.n. Starea a ceea ce este exotic. ♦ Tendință literară care se manifestă prin abuzul descrierilor de peisaje și de obiceiuri exotice. [< fr. exotisme]. Vezi definitia »

BONJURÍSM s. n. Ansamblul concepțiilor și manifestărilor care caracterizează pe bonjuriști. – Din bonjur¹ + suf. -ism. Vezi definitia »