MAGNETÍSM s.n. Proprietate a unor corpuri de a atrage fierul. ◊ Magnetism terestru = totalitatea fenomenelor magnetice cauzate de Pământ; magnetism animal = pretins fluid care ar lucra asupra simțurilor și imaginației, producând diferite fenomene. ♦ Capitol al fizicii care studiază proprietățile magnetice ale materiei. [Cf. fr. magnétisme, germ. Magnetismus]. Vezi definitia »

NOMADÍSM s.n. Viață nomadă a unui grup, a unui popor etc. [Cf. fr. nomadisme]. Vezi definitia »

FARISEÍSM s. n. Ipocrizie, fățărnicie, duplicitate. – Din fr. pharisaïsm (după fariseu). Vezi definitia »

ETIMOLOGÍSM s. n. tendință de a reforma limba română literară de la sfârșitul sec. XIX, apropiind-o de o formă a ei mai veche. (< fr. étymologisme) Vezi definitia »

ANTIMILITARÍSM s.n. Mișcare internațională de masă îndreptată împotriva politicii militariste și războaielor. [Cf. fr. antimilitarisme]. Vezi definitia »