INTERJÉCȚIE s.f. (Gram.) Parte de vorbire neflexibilă fără funcție sintactică și care exprimă stări sufletești sau imită sunete, zgomote etc. [Gen. -iei, var. interjecțiune s.f. / cf. fr. interjection, lat. interiectio]. Vezi definitia »

EUTROFÍE s. f. dezvoltare armonioasă a organismului ca urmare a unei bune nutriții a țesuturilor. (< fr. eutrophie) Vezi definitia »

onánie (onánii), s. f. – Stîrpitură, avorton. – Var. nanie. Probabil din ngr. νάννος, „pitic”, cu aglutinarea art. o, cf. omidă (Philippide, Principii, 107; Scriban). Der. de la personajul biblic Onan (Bogrea, Dacor., IV, 836; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 171) este mai incertă din punct de vedere semantic și istoric. Vezi definitia »

EXOTIMOPEXÍE s.f. (Med.) Enuclearea operatorie a timusului și fixarea lui deasupra sternului. [Gen. -iei. / < fr. exothymopexie]. Vezi definitia »

JUDECĂTORÍE, judecătorii, s. f. Instituție judecătorească având competența de a soluționa (în primă sau în ultimă instanță) anumite pricini prevazute de lege; clădire unde se află sediul acestei instanțe. ♦ Autoritate judiciară. – Judecător + suf. -ie. Vezi definitia »