BABÁIE s. m. (Înv. și reg.) Babacă. – Din bab[acă] + suf. -aie. Vezi definitia »

ECOLOGÍE s. f. știință care studiază interrelațiile dintre organismele vii și mediul lor de viață. ♦ ~ socială = disciplină sociologică având ca obiect studiul relațiilor omului cu mediul său, natural și social. (< fr. écologie) Vezi definitia »

MIOMALACÍE s. f. înmuiere și lichefiere a țesutului muscular. (< fr. myomalacie) Vezi definitia »

NĂSILNICÍE, nasilnicii, s. f. (Înv. și reg.) Violență, brutalitate, sălbăticie. ♦ Încăpățânare, îndărătnicie. [Var.: năsâlnicíe s. f.] – Năsilnic + suf. -ie. Vezi definitia »

CAROTINEMÍE, carotinemii, s. f. (Fiziol.) Prezență a carotenului în sânge; cantitate de caroten prezentă în sânge. [Var.: carotenemíe s. f.] – Din fr. carotinémie. Vezi definitia »