ODOSCOPÍE s. f. procedeu prin care se apreciază mirosurile. (< fr. odoroscopie) Vezi definitia »

ETIMOLOGÍE s. f. 1. stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice. ♦ ~ multiplă = explicarea originii unui cuvânt prin mai multe etimoane. ♦ ~ populară = modificare a formei unui cuvânt sub influența unui alt cuvânt mai cunoscut, cu care are asemănări și de la care s-ar putea crede că derivă. 2. etimon. 3. ramură a lingvisticii care studiază istoria cuvintelor, stabilind originea și evoluția formei și a sensului lor. (< fr. étymologie, lat., gr. etymologia) Vezi definitia »

HEMATOSPERMÍE s.f. Prezență a sângelui în spermă; hemospermie. [Gen. -iei. / < fr. hématospermie, cf. gr. haima – sânge, sperma – sămânță]. Vezi definitia »

GASTRONOMÍE s.f. Arta de a prepara mâncăruri alese sau însușirea de a le aprecia valoarea. [Gen. -iei. / cf. fr. gastronomie, gr. gastronomia]. Vezi definitia »

MÂNCĂTORÍE, mâncătorii, s. f. (Fam.) 1. Hoție, fraudă, delapidare. 2. Intrigă, bârfeală. – Mâncător + suf. -ie. Vezi definitia »