rizilíc (rizilícuri), s. n. – Batjocură, rîs. Tc. rezilik (Șeineanu, II, 302; Lokotsch 1681). Vezi definitia »

CRISOLÍTIC, -Ă adj. Referitor la crisolit. [< fr. chrysolitique]. Vezi definitia »

MENȘEVÍC, -Ă adj. Referitor la menșevism, propriu menșevismului. // s.m. și f. Adept al menșevismului. [< rus. menșevik < menșinstvo – minoritate]. Vezi definitia »

LÍDIC, -Ă adj. (muz.) mod ~ = mod melodic a cărui scară muzicală se deosebește de cea a modului major prin faptul că treapta a IV-a urcată, în loc să formeze cu tonica o cvartă perfectă, formează o cvartă mărită; lidian (II). (< germ. lydisch) Vezi definitia »

ANTIGÉNIC, -Ă, antigenici, -ce, adj. De antigen. – Din fr. antigénique. Vezi definitia »