zăpádă s. f., g.-d. art. zăpézii; (ninsori) pl. zăpézi Vezi definitia »

nágodă (nágode), s. f. – 1. Minciună, fleac, bagatelă. – 2. Vietate, dihanie, lighioană. – 3. Necesitate, strîmtoare. – Var. Munt. nacotă. Sb. nagodba, rut. nagoda „caz” (Candrea; cf. Tiktin), cf. bg. nagoda „bagaj”, rus. negod „necaz”. Vezi definitia »

CAROTÍDĂ s.f. Fiecare dintre cele două artere situate de o parte și de alta a gâtului. [< fr. carotide, cf. gr. karotis]. Vezi definitia »

DIALINGVÍSTICĂ s. f. Ramură a lingvisticii care studiază elementele lingvistice care, aparent, nu pot fi sistematizate după principii formale. [Pr.: di-a-] – Din engl. dialinguistics. Vezi definitia »

EGÍRĂ s.f. v. hegiră. Vezi definitia »