HIPÍSM s. n. Sport practicat cu cai (de curse). – Din fr. hippisme. Vezi definitia »

RAHITÍSM s.n. Boală (manifestată în special la copii) caracterizată prin deformații ale oaselor ca urmare a lipsei sărurilor de calciu în organism. [< fr. rachitisme, it. rachitismo]. Vezi definitia »

ANARHOINDIVIDUALÍSM s.n. Curent mic-burghez care caută să abată clasa muncitoare de la disciplina proletară. (< rus. anarho-individualizm) Vezi definitia »

AFOTOTROPÍSM s. n. curbare a plantelor în direcția opusă luminii. (< fr. aphototropisme) Vezi definitia »

EMANATÍSM s. n. Doctrină religioasă-filozofică de tendință panteistă, potrivit căreia lumea nu este rezultatul unui act de creație, ci s-a născut din substanța divinității printr-un proces continuu de emanație; emanaționism. – Din germ. Emanatism, fr. émanatisme. Vezi definitia »