ANTERÍU, anterie, s. n. Haină lungă purtată de preoții ortodocși; sutană. ♦ Haină lungă pe care o purtau în trecut boierii români. ♦ Haină lungă purtată în trecut de lăutari. [Var.: anteréu s. n.] – Din tc. anteri. Vezi definitia »

COMINATÓRIU, -IE adj. (jur.) care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui fapt. ♦ clauză ĩe = clauză penală într-un contract civil, menită să asigure mai bine executarea acestuia; daune ĩi = daune care rezultă dintr-o clauză penală a unui contract. (< fr. comminatoire, lat. comminatorius) Vezi definitia »

FLORILÉGIU s.n. Culegere de extrase literare; antologie. [Pron. -giu. / cf. lat. florilegium, it. florilegio, fr. florilège]. Vezi definitia »

ASPRÍU, -ÍE, asprii, adj. (Rar) Cam aspru² (I); (despre vin) cam înțepător. – Din aspru² + suf. -iu. Vezi definitia »

MÁHDIU s.m. Nume dat de mai multe secte musulmane celor care sunt considerați ca trimiși ai lui Alah, meniți să desăvârșească opera lui Mahomed. [Pron. -diu. / < fr., ar. mahdi]. Vezi definitia »