Definita cuvantului anteriu
ANTERÍU, anterie, s. n. Haină lungă purtată de preoții ortodocși; sutană. ♦ Haină lungă pe care o purtau în trecut boierii români. ♦ Haină lungă purtată în trecut de lăutari. [Var.: anteréu s. n.] – Din tc. anteri.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu anteriu
COMINATÓRIU, -IE adj. (jur.) care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui fapt. ♦ clauză ĩe = clauză penală într-un contract civil, menită să asigure mai bine executarea acestuia; daune ĩi = daune care rezultă dintr-o clauză penală a unui contract. (< fr. comminatoire, lat. comminatorius) Vezi definitia »
hamșíu (-íi), s. m. – Pește, anșoa (Engraulis encrasicholus). – Var. (h)amsi(e), (h)ampsi(e). Ngr. χαμψί (Candrea; Scriban), cf. bg. hamsija (DAR). Vezi definitia »
PĂTLĂGINÍU, -ÍE, pătlăginii, adj. (Înv. și pop.) Violet-închis, vânăt. – Din tc. patlıcani. Vezi definitia »
ELÚVIU s.n. Totalitatea rămășițelor din dezagregarea rocilor. [Pron. -viu. / < fr. éluvium]. Vezi definitia »
EXTISPÍCIU s.n. (Ant.) Cercetare a măruntaielor păsărilor pentru prezicere; extispex, haruspiciu. [Pron. -ciu. / < lat. extispicium]. Vezi definitia »