ONOMÁSTICĂ s.f. 1. Disciplină care studiază numele proprii. 2. Totalitatea numelor proprii dintr-o limbă; onomatologie. [Gen. -iei. / < fr. onomastique]. Vezi definitia »

MELÁNĂ s.f. Fibră textilă sintetică cu proprietăți asemănătoare lânii. [< me(tan) + lână – nume comercial]. Vezi definitia »

zăticneálă (pop.) s. (., g.-d. art. zăticneíii; pl. zăticneíi Vezi definitia »

ELECTROKIMOGRÁMĂ s.f. v. electrochimogramă. [DEX'98] Vezi definitia »

perinúcă s.f. (reg.) perniță, pernuță (pentru ace și bolduri). Vezi definitia »